CCiv:Art. 402

De la iurispedia
Salt la: navigare, căutare
← Art. 401. Drepturile părintelui separat de copil.↑ Paragraful Efectele divorţului cu privire la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori ↑Art. 403. Modificarea măsurilor luate cu privire la copil. →

Articolul 402 Stabilirea contribuţiei părinţilor.

(1) Instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

(2) Dispoziţiile titlului V privind obligaţia de întreţinere se aplică în mod corespunzător.

Punere în aplicare

Punerea în aplicare este imediată, începând cu data de 1 octombrie 2011, pentru toate cauzele care sunt pe rolul instanţelor de judecată, conform cu prevederile Legii nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil:

Dispoziţiile Codului civil sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia derivate din starea şi capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiaţie, adopţie şi obligaţia legală de întreţinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor şi din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a Codului civil.

—Art. 5. litera (2) din legea 71/2011

Indiferent de data incheierii casatoriei, in ceea ce priveste relatiile lor personale si patrimoniale, sotii sunt supusi dispozitiilor Codului civil, de la data intrarii sale in vigoare.

—Art. 27 din Legea nr. 71/2011

1) Dispozitiile Codului civil privind divortul se aplica fara a se deosebi intre casatoriile incheiate inainte sau dupa intrarea sa in vigoare.
(2) Divortul pronuntat anterior intrarii in vigoare a Codului civil produce efectele stabilite de legea in vigoare la data cand s-a pronuntat hotararea ramasa irevocabila.

—Art. 39 din Legea nr. 71/2011

Dispozitiile art. 531 din Codul civil privind modificarea si incetarea pensiei de intretinere sunt aplicabile si in cazul pensiilor de intretinere stabilite prin hotarare judecatoreasca anterior intrarii in vigoare a Codului civil.

—Art. 51 din Legea nr. 71/2011

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 223 raportat la art. 39 alin. 2 din Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, stabileşte că prevederile art. 396-404 din Noul Cod Civil, referitoare la efectele divorţului cu privire la raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori, sunt aplicabile şi cererilor de divorţ formulate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod civil şi aflate pe rolul instanţelor de judecată în căile de atac.

—Decizia nr. 4/2013 a ÎCCJ[1]

Expunere de motive

Nu există menţiuni relevante cu privire la pensia de întreţinere în interiorul expunerii de motive ale iniţiatorului legii. Totuşi prin marcarea mai clară a preferinţei legiuitorului pentru pensia alimentară în natură, specialiştii din justiţie vor trebui să adapteze modul în care sunt scrise sentinţele legate de stabilirea pensiei de întreţinere.

Comentariu

Doctrină

Opinii exprimate de judecătorii prezenţi la o sesiune INM pe tema unificării practicii judecătoreşti:

(Institutul Naţional al Magistraturii, Dispoziţii ale noului Cod civil în materia dreptului familiei – unificarea practicii judiciare, Bucureşti, 2012)

1. Pensia de întreţinere plătită în natură [5]

Spre deosebire de Codul Familiei care preciza prin dispoziţiile art. 93 alin. 1 teza I că "obligaţia de întreţinere se execută în natură sau în bani" fără a fi prea evidentă preferinţa legiuitorului pentru pensia alimentară plătită în natură, Noul Cod Civil prin Art. 530 este cât se poate de clar sub acest aspect. Conform Art. 530 obligaţia de întreţinere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului şi, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învăţătură şi pregătire profesională şi, doar dacă această obligaţie nu se execută de bunăvoie în natură, instanţa de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreţinere, stabilită în bani:

2. Pensia de întreţinere în bani stabilită coerent cu nevoile reale copiilor [5] şi veniturile nete ale părinţilor

Situaţia prezentă în care majoritatea familiilor au contractat credite imobiliare este mult diferită de situaţia care se regăsea în anii 1950-2000. Jurisprudenţa anterioară anilor 2000 care propunea magistraţilor să aplice coeficienţii legali stabiliţi pentru întreţinerea copiilor (25% din veniturile nete pentru un copil, 33% din veniturile nete pentru doi copii, 50% din veniturile nete pentru trei sau mai mulţi copii) trebuie adaptată noilor realităţi sociale. Astfel judecătorul ar trebui să calculeze veniturile nete ale debitorului obligaţiei de întreţinere deducând din veniturile salariale nete cuantumul ratelor pe care acest debitor le are contractate la bancă pentru creditele imobiliare contractate anterior separării sau divorţului.

Conform dispoziţiilor referitoare la autoritatea părintească comună, în nici un caz nu s-ar pune problema ca unul dintre părinti să fie "mai egal decât celalalt" şi să aibă (aşa cum era cazul în aranjamentele de tip custodie unică) autoritatea de a se ocupa singur de eventualele economii (diferenţe dintre sumele decise de instanţă ca pensie alimentară şi costurile reale ale întreţinerii copilului). De aceea trebuie să înceteze practica instanţelor de a acorda cu titlul de cheltuieli de întreţinere a minorului, pensii alimentare foarte mari în sensul la exact 1/4 din veniturile nete ale părintelui în cauză (pentru un copil) sau exact 1/3 din veniturile nete ale părintelui în cauză (pentru doi copii), etc. Se recomandă ca pensia alimentară decisă în instanţă să aibă un plafon minim sub care să nu poată coborî chiar şi dacă părintele în cauză nu are venituri oficiale (calculat prin aplicarea procentelor enunţate de Art. 529 litera (2) raportat la salariul minim net pe economie) şi, de asemenea, să aibă un plafon maxim calculat pentru fiecare copil, la 50% din salariul mediu net pe economie[6] (aşa cum îl publică regulat Institutul Naţional de Statistică).

3. Suspendarea şi compensarea plăţii pensiei de întreţinere pentru perioada vacanţei de vară [5]

În cazul în care minorul petrece o perioadă semnificativă de timp în compania părintelui nerezident iar părintele nerezident a optat (sau a fost obligat de către instanţă) la plata în bani a pensiei de întreţinere, se compensează datoria acestuia către părintele rezident pentru o perioadă de timp egală cu dublul perioadei în care minorul locuieşte la părintele nerezident. Suportul legal pentru această reglementare este reprezentat Art. 534 coroborat cu faptul că părintele care are copilul în îngrijire efectuează, de facto, o prestaţie în natură. Or pe perioada vacanţei de vară părintele care îngrijeşte copilul este chiar părintele nerezident. Prin urmare ar fi o povară mult prea mare pentru acesta să plătească sume de bani către părintele rezident şi, suplimentar, să mai poată să susţină şi cheltuielile legate de îngrijirea minorului în acea perioadă care, în general, implică cheltuieli semnificative, fiind dedicată petrecerii concediului împreună cu minorul. De aceea este normal ca pentru respectiva perioadă părintele să suspende plata pensiei de întreţinere. Suplimentar, de vreme ce conform Art. 402 ambii părinţi au obligaţie de întreţinere a minorului este normal ca şi părintele rezident să contribuie la cheltuielile legate de îngrijirea minorului în perioada în care minorul este găzduit vremelnic de către părintele nerezident. Pentru simplificare şi pentru a evita fluxuri nenecesare de bani între cei doi părinţi este normal să se compenseze datoria părintelui rezident cu o datorie viitoare a părintelui nerezident.

Exemplificare

Jurisprudenţă

Recomandare[5]

Această prevedere legislativă trebuie să implice o schimbare de optică a instanţelor cu privire la stabilirea pensiei alimentare datorată copilului minor de către fiecare dintre părinţi în sensul de a verifica cu fiecare cei doi părinţi, pe parcursul divorţului şi anterior pronunţării sentinţei, dacă aceştia doresc să se achite de contribuţia lor în natură ori în bani.

De asemenea, în conformitate cu argumentaţia de mai sus, este necesar ca instanţele de judecată stabilească obligaţia de întreţinere raportată la nevoile reale ale minorilor precizând de asemenea şi posibilitatea suspendării plăţii pensiei alimentare pentru perioada vacanţei de vară, pe o perioadă calculată în funcţie de programul de legături personale acordat de către instanţă părintelui nerezident.

Şablon pentru dispozitivul sentinţelor[5]

Propunem instanţelor introducerea următorului text standard în dispozitivul sentinţelor pe care le emit:

Varianta 1 "Instanţa decide stabileşte pentru părintele (...rezident...) plata obligaţiei de întreţinere în natură, în cuantum de (...) lei lunar iar pentru părintele (...nerezident...) plata obligaţiei de întreţinere în bani, în cuantum de (...) lei lunar. Plata pensiei alimentare în bani se suspendă pentru (...părintele nerezident...) în lunile (...) pentru a compensa cheltuielile suplimentare pe care acesta le efectuează pentru îngrijirea minorului în perioada acordată ca program de legături personale în timpul verii"


Varianta 2 "Instanţa decide stabileşte pentru ambii părinţi plata obligaţiei de întreţinere în natură, în cuantum de (...) lei lunar pentru părintele (...) şi respectiv (...) lei pentru părintele (...)"


Dacă instanţa constată că părintele căruia i s-a încredinţat copilul minor spre creştere şi educare este în măsură să-i asigure singur condiţiile materiale necesare, poate să încuviinţeze învoiala dintre părinţi prin care cel căruia nu i s-a încredinţat copilul este scutit temporar de contribuţia sa ori este obligat la o contribuţie mai mică. Schimbarea ulterioară a situaţiei materiale a părintelui care s-a obligat să suporte singur cheltuielile de întreţinere va putea să justifice revenirea instanţei asupra hotărârii de sistare a plăţii datorate de celălalt părinte.

(Decizia DITS nr. 2/1973; http://www.scj.ro/comunicate_SU.asp)

Corelaţii cu alte norme

Corelaţii cu alte articole din Codul Civil

Corelaţii cu alte articole din Codul Penal

Elemente de drept comparat

Codul Civil Francez

(...)

Codul Civil German

(1)The amount of maintenance to be paid is determined according to the position in life of the indigent person (appropriate maintenance).
(2)The maintenance includes all the necessities of life, including the costs of appropriate training for an occupation, and in the case of a person needing education, also the costs of education.

Codul civil German Section 1610 - Amount of maintenance

[...]
(2)If parents are in this situation, they are obliged to their minor unmarried children to use all available funds equally for their maintenance and the maintenance of the children. Unmarried children of full age are equivalent to the minor unmarried children, until these reach the age of twenty-one, as long as they live in the household of the parents or of one parent and are in general education. This obligation does not arise if another relative with an obligation to maintain is available; nor does it arise with regard to a child whose maintenance can be paid from its basic assets.

Codul civil German Section 1603 - Ability to pay

Vechiul Cod al Familiei

(3)Totodată, instanţa judecătorească va stabili contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.
Învoiala părinţilor privitoare la încredinţarea copiilor şi la contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a acestora va produce efecte numai dacă a fost încuviinţată de instanţa judecatorească.

—Art. 42. - Vechiul Cod Civil abrogat

Bibliografie

Cărţi utile

Note de subsol

  1. A se vedea articolul de la pagina http://blog.arpcc.ro/2013/03/recurs-in-interesul-legii-ca-urmare.html
  2. F.A.Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei (coordonatori) - Noul Cod civil, comentariu pe articole, C.H.Beck, 2012, pag. 573
  3. A se vedea C.Oroviceanu - Executarea în natură a obligaţiei de întreţinere, http://www.blog.decalex.ro/avocat-civil-executarea-in-natura-a-obligatiei-de-intretinere/
  4. Noul Cod civil - comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, Hamangiu, 2012, pag. 776
  5. a b c d e Text preluat din Manualul de implementare a custodiei comune redactat de către Asociaţia Română pentru Custodie Comună
  6. a se vedea şi ghidarea oferită de Art. 529 litera (3)
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte